Math   Science   Chemistry   Economics   Biology   News   Search

> Est Modus In Rebus Issue: 2011-1 Section: University

English

 

"Est modus in rebus": Masurarea - Expresie a cunoasterii

 

Loredana Elena TERZEA, Stefania MOROGAN, Oana-Maria MANTA

 

DENUMIRE SUBUNITATI MOLDOVA MUNTENIA
Versta 835 stanjeni 1.67 km  
Funie 4prajini 12 stanjeni 26.76 m 24.24 m
Prajina 3 stanjeni 6.69 m  
Stanjen 8 palme 2.23 m 1.97 m
Cot   66.4 m 63.7 m
Palma 10 degete 27.875 cm 24.625 cm
Palmac 12 linii Md 35 mm 20.5 mm
Deget 10 linii Mt 28 mm 25 mm
Linie   2.9 mm 2.5 mm

 

Greek Name Equivalent Metric System
Dactylos The length of a finger 0.0193 m
Palaeste The wide of the hand 0.0771 m
Spithame The distance between two fingers 12 dactili 0.2312 m
Pos Feet 16 dactili 0.3083 m
Pehys Elbow 0.4624 m
Bema Step 0.771 m
Orgynia Iris 1.85 m

Evoluția tehnologică, dar mai ales Revoluția Industrială (sec. XVIII-XIX) au condus la necesitatea fabricării reperelor interschimbabile și au ridicat primele probleme majore din lipsa armonizării sistemelor de măsură.

Peste tot în lume, acolo unde s-au dezvoltat și au evoluat nuclee ale civilizției umane, a apărut și necesitatea de a da o măsură lucrurilor atât în plan fizic cât si filozofic- Est modus in rebus(Latin) înseamnând este o măsură în toate.

Este cu adevărat fascinant modul în care capacitatea unei comunități de a descrie, măsura și caracteriza realitatea obiectivă și de a modela și abstractiza realitatea virtuală (filozofic, matematic, etc) i-au determinat însăși evoluția.

Comunitățiile izolate ale antichității și ale perioadei medievale au operat cu diverse sisteme de măsură care interacționau sporadic, exclusiv pe căile comerciale.

Deși definite pe diverse coordonate geografice primele unități de măsură relaționau elementele anatomiei umane cu obiectul de caracterizat: degetul, palma, cotul sau pasul (figura 1).

Este de prisos să menționăm că ele nu aveau strict aceeași valoare și cel mai bine știau acest lucru negustorii care străbăteau căile comerciale ale vremii și erau fini cunoscatori ai artei negocierii, dar și ai artei armelor.

Unitățile de măsură pentru lungime, de exemplu, erau diferite de la un ținut la altul în interiorul aceleiași culturi (tabelul 1), variau de la țară la țară (tabelul 2) și de la continent la continent. Marile descoperiri geografice ale secolelor XV-XVI au fost intr-un fel precursorii Revoluției Industriale dinamizând relațiile comerciale și antrenând astfel prin pârghii economice modificarea condițiilor de producție și ale raporturilor cu forța de muncă.

Prin urmare, la sfârșitul sec. XVIII are loc o ireversibilă răsturnare de situație.Ceea ce funcționase în societățile agricole relativ nuclearizate, legate doar de punți comerciale și eventuale campanii militare, devenise dintr-o dată inoperant. Aveau loc schimburi comerciale dar și interferențe culturale și se pornește astfel într-o manieră nebănuită o adevărată aventură a cunoașterii, care avea să modifice însuși modul de percepere al Universului.

Incepând de la cea mai accesibilă formă a descrierii, de la mărimile corporale, urmează să se ajungă în doar câteva secole, odata cu inventarea telescopului și a microscopului electronic, la caracterizarea macro si micro universului, noțiuni pe care filozofia le teoretizase fără a le putea descrie și măsura cu mii de ani înainte facând astfel posibilă această evoluție prin capacitatea de abstracție. Concret, în fața comenzilor tot mai mari din industria textilă și din dorința de a pune ordine în relațiile comerciale francezii sunt primii care încearcă să înlăture disfuncțiile lipsei unui sistem unic de măsurare prin implementarea unui asemenea sistem pe întreg teritoriul Franței. Astfel la 26 martie 1791 Adunarea Naţională a Constituantei a adoptat principiul constituirii unui sistem de măsuri şi greutăţi(system des poids et mesures) ce se baza pe o unitate de lungime: metru (gr. Metron= măsură), egală cu a 10-a milioana parte a sfertului meridianului pământesc. Definiţia aceasta a fost propusă de către o comisie numită de Academia de ştiinţe din Paris. Sistemul de unităţi nou creat în Franţa a fost denumit Sistemul Metric si odata cu el a început o nouă etapă în istoria unităţilor de măsură ce avea să ducă la Sistemul Internaţional de Unităţi (SI).

Este interesant de menționat ca sistemul devine operabil și este implementat de tot mai multe țări pe măsură ce nivelul lor de industrializare crește (începând din 1960), dar și ca expresie a voinței politice. În prezent cele mai multe state au adoptat SI, dar mari puteri economice precum Statele Unite ale Americii operează și în prezent doar limitat cu elemente ale SI (Sistemul Internațional); Marea Britanie este de aproape un secol în curs de adoptare a sistemului metric, ceea ce se reflectă și în dinamica armonizării cu SI în fostele ei colonii. Un lucru a devenit cert însă: odată apărută

și perfecționată o modalitate de caracterizare și de măsurare a unui fenomen știința și tehnologia preia controlul asupra dinamicii dezvoltării cunoașterii impulsionând toate celelalte domenii ale vieții sociale și economice.

 

Cunoașterea înseamnă putere

Ce legatură poate fi între Imperiul Han din China anilor (202 BC- 220 AD), cursor, cel mai vechi compas din lemn găsit printre vestigiile arheologice ale unei așezări grecești din apropierea țărmului Italiei, Pierre Vernier și șubler?

Trecând în revistă istoria unei perioade de aproape două milenii se poate spune că instrumente din bronz care aveau cursor erau folosite de chinezi încă din vremea dinastiei Han pentru calculul zilelor, lunilor și anilor de pe parcursul anului. Pentru măsurarea distanțelor și în navigație s-au folosit multă vreme, încă din antichitate, instrumente asemănătoare compasului, confecționate mai întâi din lemn (fig. 3). În 1631 matematicianul și inventatorul francez Pierre Vernier, care a învățat științele exacte de la tatăl său, publica la Brussels un tratat despre construcția și proprietățile unui nou cvadrant (The Construction, Uses, and Properties of a New Mathematical Quadrant), cvadrantul fiind termenul matematic pentru ¼ dintr-un cerc, dar și un instrument de navigație utilizat pe scară largă cu mult înaintea perioadei marilor descoperiri geografice (fig. 3)

Iată cum calendarul, compasul, cvadrantul și tabelele matematice aveau să se reunească în 1851 în instrumentul inventat de americanul Joseph Brown, șublerul cu vernier (fig.3) (vernier caliper), capabil să citească miimi dintr-un inch – pentru că invenția nu s-a produs în spațiul SI ci în Sistemul Imperial de unități de măsură.

Dacă drumul de la compas la șubler a durat două milenii, de la șubler la microscopul electronic n-a mai fost decât un pas de...80 de ani.

În 1929 fizicianului francez Louis de Broglie primea premiul Nobel pentru fizică pentru descoperirea naturii ondulatorii a electronilor, descoperire pe care în 1931 inginerul german Ernst Ruska și colegul său Max Knoll fundamentau construcția primului microscop electronic, capabil să mărească obiectele de 400 de ori (fig. 4). În prezent, funcționând pe baza aceluiași principiu, microscopul electronic oferă o rezoluție mai bună de 0,2nm pentru o putere de mărire de 2x106(fig. 5), în timp ce microscoapele optice cele mai performante sunt limitate de difracție la rezoluții în jur de 200 nm pentru puteri de mărire de până la 2x103. Cert este că după apariția microscopului electronic s-a dezvăluit cercetătorilor un domeniu al cărui potențial era doar intuit, un microunivers cu proprietăți și legi noi, capabil să redefinească multe dintre domeniile științei și să creeze ramuri științifice noi.

Ceva asemănător s-a produs și la nivelul cunoașterii macrouniversului.

Pornind de la efectul de lupă observat la primele lentile cu apă, până la obținerea lentilelor propriu-zise și la definirea schemei optice caracteristice primelor instrumente capabile să mărească și să apropie imagini (1608), mari nume ale fizicii și astronomiei și-au legat activitatea de perfecționarea acesor instrumente: Galileo Galilei, Johannes Kepler, Christiaan Huygens, Isaac Newton, etc.; telescopul fiind un instrument constituit dintr-o succesiune de lentile și oglinzi utilizate pentru identificarea, observarea și eventual fotografieerea obiectelor aflate la mare distanță

Apariția și fabricarea oglinzilor parabolice de mari dimensiuni de către John Hadley, precum și procedeul de argintare a sticlei oglinzii, introdus de Léon Foucault (1857) și apoi înlocuirea procedeului cu acoperirea cu materiale mai durabile, cum este aluminiul (1932) au făcut posibile observațiile astronomice care au deschis era spațială începând de la jumătatea secolului trecut, observațiile și măsurătorile fiind făcute prin intermediul radio telescoapelor și într-o gamă largă de lungimi de undă, de la undele radio până la razele gamma.

 

Măsurarea - vector al cunoașterii

Inventarea șublerului și a altor mijloace de măsură și control de la sfârșitul sec. XIX și inceputul sec. XX au facut să se obțină și să se acumuleze suficiente date pentru ca în numai 80 de ani să apară o nouă invenție majoră, așa cum trebuie considerată microscopia electronică.

Dpă numai două decenii de la acest moment (1959), un alt laureat al premiului Nobel pentru fizică, Richard Feynman avea să facă afirmația There’s plenty of room at the bottom(Este suficient loc ceea ce însemna o invitație pentru explorarea universului microdimensional, dar semnala și deschiderea Erei Nanotehnologice. Dintre subdiviziunile metrului nanometrul reprezintă a 10-9 a parte dintr-un metru, prefixul nano provenind din limba greacă și înseamnând pitic.

Este un pitic care răstoarnă concepte, crează noi ramuri ale științei și este capabil să redefinească multe dintre aplicațiile curente cu care lucrăm. Continuăm să evoluăm! Dacă privim in jurul nostru totul se schimbă, chiar si definitia metrului care a devenit a 29-a milioana parte dintr-o secunda parcursa de lumina in vid. Acum lucrurile par mai greu de inteles, dar de fapt intelesul lor se gaseste in substratul cunostiintelor.

Ideea de baza este aceea ca modul si precizia cu care se pot caracteriza (masura, analiza, interpreta) la un moment dat parametrii unui sistem este masura gradului de evolutie sociala, tehnologica, stiintifica, sprirituala a unei comunitati.

 

Bibliography

 

Iconography