Math   Science   Chemistry   Economics   Biology   News   Search


> Extra
Participants login
Guestbook
Official forms
> Benjamin Franklin Issue: 2012-2 Section: 14-16

English

 

Popa Teodora Denisa Maria

 

Într-o ploioasă zi de toamnă a anului 1706, se năștea un copil care avea să aducă omenirii unul dintre cele mai importante daruri: posibilitatea de a depăşi puterea fulgerului – care va salva lumea de loviturile lui catastrofice.

Ceea ce azi pare atât de uşor de înţeles- faptul că norii sunt plini de energie pozitivă sau negativă şi că atunci când sunt în vecinătate, se produce o descărcare electrică- fulgerul, era în acele zile un mister de nepătruns.

În antichitate, frica umană pentru aceste fenomene ale cerului era atât de mare, încât luminile fulgerelor și zgomotul tunetelor erau considerate semnele puterii lui Dumnezeu. Timp de milenii omenirea a

îndurat teroarea fulgerelor și a suportat stricăciunile lor făra nici o posibilitate de a opune rezistență. În timpul furtunilor ciobanii erau afectați de trăsnete și navigatorii cu încărcătura lor ajungeau în fundul apei; oameni şi animale adăpostindu-se sub cei mai înalți copaci erau trasniți; casele înalte sau cele care erau construite pe înălțimi erau lovite de fulgere. Bieții oameni credeau că erau pedepsiți de mânia cerului.

Doar la mijlocul secolului al XIII-lea a apărut în sfârșit un om curajos care nu a crezut prejudecățile timpului în care trăia. El a arătat lumii, riscându-și chiar și propria viață, care este adevărul cu acest fenomen și, cel mai important lucru, le-a explicat cum pot fi evitate efectelelui sale devastatoare. Acest om se numea Benjamin Franklin.

Benjamin Franklin, al zecelea născut în familia sa, a moștenit vigoarea spirituală și fizică a strămoșilor săi americani. El nu va suferi în lunga sa viață - peste 84 de ani - de nici o boală, cu excepția aceleia care îi va aduce moartea- bătrânețea.

În timpul vieții, Benjamin Franklin a reușit cu mintea lui ingenioasă să influențeze știința enorm.

Când avea 40 de ani, a început să devină interesat de electricitate, o noțiune nouă în acele vremuri. A fost primul care a aplicat cunostintele legate de descoperirea bateriei de Leyda.

In 1744, Franklin formulează două contribuții fundamentale la teoria electricității: primul definește electricitatea ca un fluid simplu iar cel de-al doilea înlocuiește cu electricitate pozitivă și negativă numele de electricitate vitroasă, respectiv, rășinoasă, așa cum a fost numită în acele vremuri.

După ce a făcut o pauză în activitatea lui științifică din cauza coloniilor franceze care au atacat Canada, Franklin a imaginat pentru prima dată în istorie o baterie electrică. El a studiat asemănările dintre fluidul electric şi fulger și a găsit 12 asemănări. El caută o metodă prin care să demonstreze că trăsnetul nu e nimic altceva decât electricitate.

În 1750 a descris teoretic în ”Gentleman’s Magazine” paratrăsnetul și în acelasi timp a publicat luctarea sa într-o broșură. El a propus un experiment decisiv Societății Regale a Londrei, care era Academia Engleză de Științe.

În 23 noiembrie 1750, Franklin experimentează studiul său cu o bară ascuțită din fier, care ar trebui să atragă norii încărcați cu electicitate și a fost foarte aproape de a fi electrocutat. A publicat o noua broșura. Franța i-a acordat experimentului său o atenție mult mai mare decât celelalte state, și toate astea datorită lui Buffon. Studiile realizate de Franklin la Philadelphia au fost repetate în Franța și mai tarziu în Anglia și Belgia.

În iulie 1752, a făcut faimosul experiment cu zmeul fiind asistat de fiul său William, dorind “să extragă flacăra din nori”. În acest mod el și-a verificat teoria electricității și necesitatea paratăsnetului. Experimentul a fost făcut de asemenea în Franța, fără cunoștiința lui Franklin, cu o lună doar în urmă, într- o altă formă. În 1752 Lomonosov și Rihma făceau cercetări asupra trăsnetelor cu ajutorul unei “mașini de trăsnete”. Lomonosov a explicat

paratrăsnetul în același mod cum se face și astăzi. Doar în toamna lui 1752 Franklin a publicat în propriul ziar și în nu numai cu electricitatea, ci și cu cicloni și anticiloni, publicând observații valoroase în această direcție, de asemenea. Din toate aceste motive a fost foarte apreciat de comunitatea științifică din acea vreme, și în acest context ar trebui să luăm în considerare descrierea latină care i-a fost dată la o reuniune academiciană: "Eripuit coelo fulmen sceptrumque tyrannis" (el a jefuit cerul de fulgerele sale și pe titani de sceptre). Recunoașterea sa generală ca important om de stiinta este de asemenea demonstrata și de bancnota de o sută de dolari pe care îi este este imprimat chipul.

 

Bibliography

  • “Benjamin Franklin: An American Life”, Walter Isaacson, Simon & Schuster Paperbacks, 2003
  • “The Remarkable Benjamin Franklin”, Cheryl Harness, National Georgaphic, 2002

 

Iconography

Popa Teodora Denisa Maria :: 28/01/2013 :: Pageviews: 7360