Math   Science   Chemistry   Economics   Biology   News   Search

> In Romania, rediscovering Albert Einstein Issue: 2010-1 Section: 14-16

English

 

Scientists

Albert Einstein nu a fost niciodata în România. Dar scrisorile lui au intrat ani de-a rândul în România, schimbând destinul unei tinere, Melania Şerbu. Corespondenta dintre cei doi a început în toamna anului 1928 şi a durat 20 de ani.

Totul a început cu o scrisoare într-un plic fără adresă: Domnului Profesor Albert Einstein, Descoperitorul Teoriei Relativităţii, Berlin, Germania.

Albert Einstein îi va trimite Melaniei, atunci în vârstă de 18 ani, cărţi de matematică şi fizică pentru ca aceasta să poată înţelege teoria relativitaţii. Ghidată în studiile sale autodidacte de strălucita inteligenţă dar şi de calda amabilitate a savantului, Melania descoperă frumuseţea fizicii şi a teoriei relativităţii.

Ea îşi declară dorinţa de a urma studii universitare de matematică şi fizică, dar pentru că absolvise o şcoală superioară comercială, nu susţinuse examenul de bacalaureat.

În aceste condiţii Einstein îi scrie ministrului învăţământului din România, Nicolae Iorga, personalitate marcantă a istoriei României interbelice. Einstein îşi exprimă opinia că Melania ar trebui supusa unei examinări pentru a i se da posibilitatea urmarii unor studii universitare.

Ministrul Nicolae Iorga reacţionează promt: modifică legea existentă introducând un examen de diferenţă. Pentru a nu aştepta votarea legii în parlamentul României, Melania primeşte din partea Ministerului Învăţământului o aprobare specială pentru înscrierea la examenul de bacalaureat. Termenul de înscriere fiind prea scurt, tânăra nu reuşeşte să se înscrie la examen. Ea va rămâne un autodidact încă 4 ani, până în anul 1934.

Angajată la o bancă din oraşul Braşov, Melania obţine o bursă de studii de la industriaşul Nicolae Malaxa, dar nu o poate valorifica.

Recunoscător, Einstein îi adresează lui Nicolae Malaxa o scrisoare de mulţumire pentru susţinerea materială acordată Melaniei.

Albert Einstein intervine din nou în destinul Melaniei trimiţând o scrisoare adresată succesorului său de la catedra de Fizică, Universitatea din Praga. în care îl roagă pe acesta să o accepte pe Melania ca studentă. Tânăra este acceptată, dar ea trăieşte aici experienţa dură a atmosferei pronunţat antisemite de la sfârşitul anilor ’30:

Cei mai mulţi studenţi de limbă germană din Praga erau membri ai partidului naţional-socialist al lui Henlein. Studenţii care ar fi vrut să stea de vorbă cu mine erau opriţi de către ceilalţi să mă salute. Dacă mă aşezam în sala de curs într-o bancă, toate locurile din jurul meu rămâneau libere. Datorită acestei atmosfere, Melania se mută în Elveţia, la Zurich, unde va urma un program de doctorat în fizică.

Aceste scrisori ridică uşor vălul discreţiei care îl caracteriza pe Einstein şi dezvăluie faţete mai puţin cunoscute ale personalităţii sale: Să ştiţi că şi eu, ca student, am fost descurajat de multa înţelepciune cu care mă pocnea fără milă universitatea. Abia mai târziu am început să pricep că cea mai mare parte a cunoştinţelor debitate acolo nu erau atât de raţionale şi utile cât le crezusem la început. Nu frecventaţi cursurile pe care nu le puteţi înţelege în mod confortabil şi care nu corespund înclinaţiilor dvs. Cel mai important lucru este să învăţaţi să stăpâniţi încetul cu încetul noţiunile elementare de matematică superioară şi aplicarea lor în fizică.

În anul 1940, datorită întreruperii bursei, Melania revine în România şi trece prin restricţiile impuse de noua legislaţie de discriminare rasială.

După încheierea războiului, Melania Şerbu devine profesoară de matematică şi fizică iar în ultimele sale scrisori Einstein o încurajează să se dedice cu pasiune profesiei didactice.

 

Bibliography

 

Iconography

 

Acknowledgements

My thanks to:

  • Mrs. Marcela Niculae, teacher of physics
  • Mrs. Liliana Radu, teacher of English
  • who supported me in writing this article.