Math   Science   Chemistry   Economics   Biology   News   Search


> Extra
Participants login
Guestbook
Official forms
> Concrete Issue: 2010-3 Section: 14-16

English

 

George Constantinescu a avut invenţii în multe domenii ale ingineriei care au revoluţionat lumea: betonul armat, asfaltul, sonicitatea, motoare pentru utilaje în construcţii sau în diverse alte domenii ale industriei. Vă imaginaţi cum ar fi arătat oraşele lumii dacă nu se inventa betonul armat? Dar circulaţia fără asfalt? Şi dacă nu se descoperea sonicitatea în timpul Primului Război Mondial, cum s-ar fi încheiat acesta?

El este şi părintele asfaltului. Pentru dezvoltarea extracţiei de petrol în zona Valea Prahovei, era nevoie de amenajarea şoselei Bucureşti-Doftana, iar soluţia găsită de George Constantinescu semăna foarte mult cu bitumul de azi. Peste piatră a turnat păcură fierbinte, aceasta fiind prima încercare de asfaltare a unei şosele în lume.

George Constantinescu a fost cunoscut la acea vreme în spaţiul European dar şi pe plan internaţional. Încă de la vârsta de 45 de ani a fost proclamat unul dintre cei 17 lideri ai lumii ştiinţifice. Recunoaşterea lui George Constantinescu pe plan internaţional este atestată printr-un tablou cu titlul Pionierii pe Calea Progresului, publicat de revista britanică The Graphic din 26 ianuarie 1926, unde apare alături de cele mai reprezentative figuri ale ştiinţei mondiale din primul sfert al secolului 20 începând cu Einstein, Edison, Kelvin, Rutherford, Marie Curie.

Şcoala Românească de Inginerie în construcţii a fost şi este recunoscută pe plan european. Numeroşi ingineri ca George Constantinescu au adus contribuţii decisive în îmbunătăţirea calităţii construcţiilor. Se pot da multe exemple de ingineri renumiţi, contemporani cu George Constantinescu: Anghel Saligny, Elie Radu, Henri Coandă.

Revenind la George Constantinescu trebuie menţionat că a avut peste 317 de brevete de invenţie, multe din ele patentate în Danemarca, Elveţia, Austria, Germania, Marea Britanie, Franţa, SUA, România, precum şi altele, care nu au fost niciodată publicate. Brevetele sunt în limba Română, engleză, franceză, germană sau daneză în funcţie de ţara în care au fost obţinute. Un mic calcul ne arată că de la apariţia primei invenţii, în 1907, până la data trecerii în eternitate (1965), în medie, la fiecare patru luni a fost realizat un brevet, iar dacă socotim doar anii săi cei mai prolifici, rezultă o invenţie pe lună!

Multe dintre prezicerile lui George Constantinescu au apărut şi au dispărut, multe se folosesc astăzi sau retrezesc interes pentru a fi utilizate. A cucerit faimă academică şi onoare profesională atât acasă cât şi în străinătate, dar a fost mai puţin răsplătit pentru ceea ce a făcut în domeniul materialelor. Ca şi cei mai mulţi inventatori, a suferit dezamăgiri în străduinţele sale de a convinge industria şi oficialităţile de valoarea ideilor sale. Erau şi alte interese ale oamenilor de afaceri.

George Constantinescu a avut numeroase contribuţii în inginerie dar azi el este prea puţin cunoscut de către Români, comparativ cu Henri Coandă sau Aurel Vlaicu. De aceea ne-am propus să atragem atenţia asupra acestui lucru. Ar trebui să existe o mişcare de promovare a memoriei românilor de valoare!

În Bucureşti există Strada Inginer George Constantinescu. În 1961 Institutul Politehnic Bucureşti i-a conferit titlul Doctor honoris causa iar pe 3 februarie 1965 a devenit Membru titular al Academiei Române.

 

Rămâne ca şi noi, Românii, să îl reaşezăm în locul binemeritat, în sufletele şi în amintirea noastră, în preţuirea noastră. Putem afirma că o mare parte a prezentului, dar şi a viitorului a fost dăruită omenirii de savanţi Români ca George Constantinescu. Inginerii constructori şi arhitecţii Români au colaborat permanent cu cei europeni pentru ca Bucureştiul să fie în pas cu capitalele Europei. În acea vreme mulţi sculptori, arhitecţi, pictori, ingineri au lucrat pentru clădirile Bucureştiului şi, invers, mulţi oameni de seamă Români au locuit şi lucrat în străinătate pentru perioade de timp mai lungi sau mai scurte. În Bucureşti erau mulţi oameni de afaceri străini, care au investit bani, în clădiri industriale sau publice, palate. Bucureştiul a avut tot timpul un aspect European. La sfârşitul secolului al XIX–lea şi începutul secolului al XX–lea au fost construite instituţii ale culturii, clădiri publice, localuri administrative, judecătoreşti, sanitare, militare, de învăţământ după modele din Paris, Viena, Londra, Sankt Petersburg. Tehnica betonului armat a făcut cu putinţă să se construiască edificii tot mai înalte. Multe dintre ele sunt în stare foarte bună şi în zilele noastre. Însumând contribuţiile inginerilor constructori şi arhitecţilor Români, dar şi ale altor Români de ştiinţă geniali sau artişti talentaţi, vedem care este adevărata noastră contribuţie la civilizaţia şi cultura europeană şi a lumii.

Construcţiile din beton, realizate la începutul secolului XX de George Constantinescu, au demonstrat că teoria elaborată la vârsta de 25 de ani era pe deplin corectă: o Teorie originală a Calculului Bolţilor Incastrate. Inventatorul Român George Constantinescu a rămas şi va rămâne în istoria ştiinţei şi tehnicii mondiale. El a făcut parte din clasa inventatorilor-descoperitori, a marilor creatori ai tehnicii, care au trebuit să creeze o ştiinţă nouă, pentru a face posibile invenţiile lor.

Putem afirma că o mare parte a prezentului, dar şi a viitorului a fost dăruită omenirii de savanţi Români ca George Constantinescu. Însumând contribuţiile lor, dar şi ale altor Români geniali, vedem care este adevărata noastră contribuţie la îmbogăţirea tezaurului cultural şi de civilizaţie al lumii.

George Constantinescu reprezintă una dintre strălucitele minţi Româneşti ale începutului de secol XX, unul dintre românii care au arătat că România este la nivelul celorlalte ţări Europene. El a fost o punte, un liant pentru cultura tehnică Europeană. El a contribuit la îmbogaţirea patrimoniului tehnico-ştiinţific European.

 

Bibliography

 

Iconography

 

Go to page 1

Go to page 3 (Appendix)

Dobrin Andrei, Biolan Radu :: 30/05/2011 :: Pageviews: 11623