Math Science Chemistry Economics Biology News Search
Acest al doilea numar al revistei EPMagazine pe anul 2012 saluta succesul proiectului NASA “Curiosity - laborator de stiinta pe Marte”, care încearca sa analizeze mostre de sol si roci de pe Marte cu ajutorul robotului Curiosity, în cautarea dovezilor ca Marte ar putea fi un mediu propice dezvoltarii unor forme de viata.
Omul a fost curios dintotdeauna sa dezlege tainele legate de universul din care face parte. Din din cele mai vechi timpuri, când totul era explicat prin supranatural si legenda, pâna în ziua de azi, când stiinta a înlaturat multe din explicatiile supranaturale si a deschis noi orizonturi, curiozitatea oamenilor a ramas aceeasi, si gândul ca exista viata în alte forme, în alte parti ale universului, stârneste imaginatia multora. Acesta este unul din motivele pentru care acest proiect al NASA este unul dintre cele care se bucura de o larga mediatizare si de un imens interes din partea publicului.
Robotul, care a aterizat în craterul Gale pe 6 august 2012, are ca obiective analiza climei si geologiei martiene si gasirea de dovezi ale existentei unor forme de viata. Câteva detalii tehnice interesante: este dotat cu 17 camere de înalta rezolutie, laser cu infrarosu, microscop, spectometru cu raze X, laboratoare analitice, multi alti senzori si analizatori si sisteme multiple de comunicare si deplasare. Are o lungime de 2,9 m, o latime de 2.7 m si o înaltime de 2.2 m.
Spre deosebire de ceilalti roboti trimisi pana acum de NASA pe Marte (Mars Pathfinder - 1997, Spirit Rover - 2010, Opportunity – 2012), Curiosity a fost activ înca de la aterizarea cu success pe Marte, neavând nevoie de niciun timp de pregatire.
Robotelul a preluat deja mostre de sol si a fotografiat anumite particule luminoase care initial au fost considerate bucati dezlipite de la alte echipamente din expeditii anterioare, dar dupa analiza s-a constatat ca sunt facute din materie martiana.
De asemenea Curiosity a fotografiat niste sfere albe pe cerul martian, explicate de specialisti ca pixeli morti, defecte de fotografiere, dar pentru cei care cred în existenta extratertestrilor, ele ar putea fi nave spatiale neidentificate.
Dintre multele imagini inedite oferite de robot, amintim roca de mari dimensiuni poreclita “Jake Matijevic”, care are o componenta complexa: siliciu, sodium, potasiu si aluminiu, fiind, se pare, rezultatul racirii magmei dupa o eruptie vulcanica. De asemenea, robotelul a surprins imagini minunate din timpul unei eclipse, când Phobos, una din „lunile” planetei Marte, a trecut prin fata Soarelui.
Rezultatele acestor cercetari si activitatea educativa a revistei noastre EPMagazine ne aduc aminte de faimoasele vobe ale lui Albert Eistein: e important sa nu ne oprim din a ne intreba, deoarece curiozitatea are propria ratiune de a exista.